Jocul sacru al umbrelor trece prin Lumină și se oprește pe albastrul cerului

 

Vremea se schimbă. Jocul sacru al umbrelor trece prin Lumină și se oprește pe albastrul cerului. Racateții au tăcut. E semn că se apropie norii de ploaie și Vântul de Miazănoapte. Ascut coasa. E timpul să cosesc haturile. Șterg fierul coasei cu un smoc de iarbă. Îngerul de pază suflă în puful unei păpădii:
-E atâta liniște, spun bucuros.
-Da, răspunde îngerul de pază. E liniște.
Încep să cosesc. Către cer se ridică puful păpădiilor și cântecul inimii mele. Pentru o clipă, jocul sacru al umbrelor se oprește și un nor-copil rostește încet:
-Uite, un om cu sufletul întreg. E semn că am ajuns în Bucovina.
Nu mă opresc. Tai iarba de pe haturi. Norii se rotesc deasupra casei și a ogorului, apoi pleacă înspre Plai Bătrân. Ca niște păsări mari. Albe. Fermecate . . .
Eduard Dorneanu
Mălini-19 Mai/2021

SACRA EROTICA

 

gemetele ioanei hrănesc cu aluzii livreşti serafimi şi soprane de coloratură
din noi ţâşnesc izvoare de sânge alb
respir sacadat diavolul toarnă lapte fierbinte pe spinarea mea
nu mă poţi opri hierofantule
nu

ploaia lipeşte buburuze pe sticla ferestrelor
ioana nu poate ghici ce se întâmplă dincolo de inima mea
spune-i ce vezi strigă ea
poate fi o imagine abstractă un gunoi sentimental
sau uterul unei alte femei
în care jachet de mantua îşi lasă rugăciunile mucegăite
da

pe sânii ioanei se deschid pleoape încadrate de triunghiuri vii
din noi ţâşnesc nesfârşite izvoare de sânge alb
respirăm tot mai greu
împreunaţi în sublimare şi eres
fără ţipăt.

Eduard Dorneanu

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte