Eduard Dorneanu: mai 2017

luni, 22 mai 2017

SINE MACULA CONCEPTA

Versurile poemelor mele sunt tot mai puternice

Ritualul de mortificare al morgothiei nu îmi poate mutila cuvintele

Scriu zâmbind

Ioana presară ambră cenușie peste rochia de mireasă

A hannei reitsch

Are nevoie de binecuvântare cu violență spune ea

Tăcerea hannei este un mesaj construit în singularitate cuantică

O bijuterie însângerată care sugerează

Inutilitatea limbajului nonverbal

Pelerinajul zilnic al palmelor mele nu poate fi oprit

Apele ioanei sunt calde iar timpii morți

Cer discursuri redundante și gesturi ostentative

Buzele coboară până în zona insurecțională a plăcerii

Sine macula concepta șoptesc anulând partea pasivă

din jocul comportamental

versurile poemelor mele sunt tot mai puternice

scriu zâmbind

sub asalt de oase și carne umedă

scriu

Eduard Dorneanu

Din volumul ,,Sublimare''-Editura Eikon

duminică, 21 mai 2017

Alexandrina Dorneanu

21 Mai/2017
Mama pleacă la Biserică. Acolo unde este Credință, există și Tinerețe Veșnică . . .

vineri, 19 mai 2017

Jurnalul apelor purpurii
Autor: Eduard Dorneanu
Editura Tracus Arte
Anul apariţiei: 2011
Număr de pagini: 125
Prefață:Radu Voinescu
Copertă: Dürer - "Cavalerul"
ISBN: 978-606-8361-41-3 "

Sentimentele sunt dintre cele mai puternice la Eduard Dorneanu. El trece în decupajul poemelor sale fapte şi întâmplări dramatice ori de-a dreptul tragice, extrase dintre negurile unui timp revolut. Limbajul care realizează acest transfer, această codare a istoriei nu este unul din cale-afară de vetust, ci mai curând are veşmântul specific timpului nostru. Şi totul se întâmplă pentru că la mijloc, sugerează el, există ceva care seamănă cu o predestinare: "Cu 16 zile înainte de a mă naşte am auzit moartea recitând dintr-o carte a tristeţii,/ Şi vocea ei domolea orice furtună. Eu începeam să îmbătrânesc./Părinţii mei petreceau alături de personajele lui Charles Dickens./ Îmi căutau un nume printre eroi imaginari,/ în lumea celor închişi în trecutul apatic." Trecutul devine viu sub privirea întoarsă către înapoi a lui Eduard Dorneanu." (Radu Voinescu)